Boboteaza - semnificatie si traditii

A doua sarbatoare crestina importanta a noului an, dupa Sfantul Vasile, este Boboteaza, celebrata de ortodocsi pe 6 ianuarie.

Denumiri si semnificatii

Boboteaza mai este cunoscuta si sub numele de Epifanie, Teofanie, Aratarea Domnului, Descoperirea Cuvantului Intrupat si, desigur, Botezul Domnului.

Cuvantul „epifanie” este de origine greaca (Epiphaneia), insemnand "manifestare" sau „aparitie”. „Teofanie”, termen ce semnifica „manifestarea lui Dumnezeu”, este prezent si astazi in prenumele feminin englezesc Tiffany.

Boboteaza este sarbatoarea sfintirii tuturor apelor din lume, dupa cum Iisus s-a coborat in raul Iordan pentru a fi botezat de Ioan Botezatorul. Este de asemenea o ocazie pentru recunoasterea Sfintei Treimi, caci se arata in acelasi timp Fiul ce vine sa se boteze, vocea Tatalui si Sfantul Duh ce se coboara asupra lui Iisus in chip de porumbel.

Agheasma mare

Boboteaza - aruncatul crucii In tarile cu traditie ortodoxa, in special in Romania, Grecia si Rusia, slujba de Boboteaza nu are loc in biserica, ci langa o apa curgatoare sau o fantana. Acesta este momentul in care preotul arunca in apa inghetata o cruce, iar barbatii se arunca dupa ea. Cel care o aduce inapoi la mal va avea noroc tot anul.

Dupa slujba, credinciosii primesc agheasma mare, apa sfintita, cu puteri deosebite, care vindeca trupul si sufletul. Se spune ca sunt suficiente doar cateva picaturele din aceasta pentru vindecarea sterilitatii sau pentru a scapa de patima alcoolului. Agheasma mare este pastrata cu sfintenie, langa icoana, tot anul, pentru a fi folosita ca leac de boli si pentru dezlegarea farmecelor. Ea nu se altereaza in timp, iar daca totusi devine vascoasa sau capata gust neplacut, se spune ca cineva din casa respectiva a comis un mare pacat sau casa este blestemata.


Boboteaza - slujba de sfintire a apelor Traditii de Boboteaza

In Ajunul Bobotezei, preotul vine cu botezul prin casele oamenilor, sfintind cu crucea si stropind cu agheasma dintr-un manunchi de busuioc. Preotul este anuntat de colindatori, care striga „Chiralesaaa!”, insemnand Kirie Eleison, adica Doamne Miluieste. Se spune ca aceasta strigare ii purifica pe cei colindati de rele si tot anul va fi curat pana la Sfantul Andrei. Colindatorii primesc pentru munca lor mere, nuci si bani.

La tara, preotul este asteptat cu casa curata. Gospodinele asaza masa si pregatesc mancare de fasole, coliva si piftie. Ele intind pe garduri covoarele si tesaturile pentru a fi botezate, in credinta ca astfel vor deveni mai trainice, aducatoare de sanatate si vor fi pazite de molii.

Boboteaza - o sarbatoare a femeilor

Inainte ca preotul sa intre in casa, fetele nemaritate asaza pe pragul usii margele, iar odata ce preotul va pasi peste ele vor deveni adevarate talismane, aducatoare de noroc in dragoste. Ele fura sau cer busuioc din manunchiul preotului, pe care-l vor pune sub perna si legat pe degetul inelar cu un fir rosu de matase pentru a-si visa ursitul.

Seara, fetele fac o turta din faina, foarte sarata, pe care o mananca dupa ce beau un strop din agheasma, si merg la culcare pentru a-l visa pe cel care le e sortit.

Fetele sunt petite pana de Boboteaza, caci in aceasta noapte sfanta ele numara parii de la grajd, ghicesc in oglinda si rascolesc in jaraticul din vatra pentru a iesi scantei, spunand un descantec: Cum sar scanteile din jaratic, asa sa scanteie si inima lui si nu intetesc focul, ci intetesc inima lui!

De asemenea, fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza se vor marita in acel an.

Oamenii care au necazuri mari si tinerii care doresc noroc in casnicie tin post negru in ziua de Boboteaza. Sunt interzise certurile in casa si nu se da nimic imprumut.

Deoarece se crede ca de Boboteaza toate apele pamantului au fost sfintite, femeilor le este interzis sa spele rufe timp de 9 zile, ca apa sa nu fie spurcata.

Iordanitul femeilor este o traditie din nordul tarii noastre, care se mai pastreaza si astazi. Femeile se aduna la cineva acasa, aducand cu ele alimente si bautura. Dupa ce iau masa, ele „se iordanesc”, adica danseaza si canta intreaga noapte, pana dimineata, cand ies pe strada si ii iau pe sus pe barbatii intalniti in cale, ii duc la rau si ii ameninta ca ii arunca in apa.

Tot cu aceasta ocazie se oficiaza integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite, prin stropirea lor cu apa